Un dinar
Miercuri din săptămâna a 20-a de peste an – 18 august 2021
Ochiul tău este rău pentru că eu sunt bun?
Matei 20,1-16
În acel timp, Isus le-a spus discipolilor săi această parabolă: «Împărăția cerurilor este asemenea stăpânului care a ieşit dis-de-dimineață ca să tocmească lucrători în via sa. După ce s-a înțeles cu lucrătorii cu un dinar pe zi, i-a trimis în via lui.
Ieșind la ceasul al treilea, a văzut pe alții stând în piață şi le-a spus: „Mergeți şi voi în vie şi ceea ce este drept vă voi da!”. Iar ei au plecat. Din nou a ieşit pe la ceasul al șaselea şi la al nouălea şi a făcut la fel.
Apoi a ieşit pe la ceasul al unsprezecelea şi a găsit pe alții stând şi le-a spus: „De ce stați aici toată ziua degeaba?”. I-au spus: „Pentru că nimeni nu ne-a tocmit”. El le-a zis: „Mergeți şi voi în vie!”.
Când s-a lăsat seara stăpânul viei a spus administratorului său: „Cheamă lucrătorii şi dă-le plata, începând de la cei din urmă şi până la cei dintâi”. Venind cei de la ceasul al unsprezecelea, au primit câte un dinar. Venind apoi primii, se gândeau că vor primi mai mult, dar au primit şi ei câte un dinar. Primindu-l, murmurau împotriva stăpânului casei, zicând: „Aceștia din urmă au lucrat o oră, iar tu i-ai tratat ca pe noi, care am suportat greutatea zilei şi arșița”.
Dar el, răspunzând unuia dintre ei, a zis: „Prietene, nu te nedreptățesc. Oare nu ne-am înțeles cu un dinar? Ia ceea ce este al tău şi du-te! Eu vreau să dau acestuia din urmă ca şi ție. Nu-mi este permis oare să fac ceea ce vreau cu ceea ce este al meu? Sau ochiul tău este rău pentru că eu sunt bun?”.
Astfel, ultimii vor fi primii».
Matei 20,1-16
Parabola pare simplă. Este de neînțeles chiar dacă dăm din cap în semn de aprobare atunci când o ascultăm. Dar, în cele din urmă, sinceri să fim, ne alăturăm la urma urmei muncitorilor de la prima oră, cei care au îndurat douăsprezece ore de muncă și care, la final, primesc la fel de mult ca trândavii care au venit să se prefacă că lucrează doar pentru o oră. Au dreptate, să fim sinceri! Și este așa dacă nu reușim să înțelegem sensul parabolei. Când muncitorii de la prima oră văd că cei de la ultima oră primesc un dinar, se gândesc: nouă ne va da mai mult. Corect, legitim, mi se pare onest. Numai că, văzând că primesc suma convenită, spun: lor dă-le mai puțin. Nu spun ceea ce gândesc, se ascund în spatele unei chestiuni de dreptate aparentă, dar, în realitate, cer pentru colegii lor mai puțin de un dinar, care era suma minimă pentru a face o familie să trăiască. Și atunci înțelegem intențiile stăpânului viei: a oferi o șansă, a dărui demnitate fără a face pomană, a investi în viitor. Așa este Dumnezeul nostru!
Paolo Curtaz
Sursa: Paolo Curtaz