Se apropie eliberarea voastră

Duminica 1 din Advent – 2 decembrie 2018

Se apropie eliberarea voastră – Comentariu la Evanghelie de pr. Alberto Maggi, OSM

Luca 21,25-28.34-36

În acel timp, Isus le-a zis discipolilor săi: «²⁵Vor fi semne în soare, în lună şi în stele, iar pe pământ popoarele vor fi îngrozite, năucite de vuietul mării şi al valurilor. ²⁶Oamenilor li se va tăia răsuflarea de groază în așteptarea celor care vor veni în lume, căci puterile cerurilor vor fi zguduite.

²⁷Şi atunci îl vor vedea pe Fiul omului venind pe un nor cu putere şi cu mare glorie.

²⁸Când vor începe să se întâmple acestea, sculați-vă şi ridicați-vă capul, pentru că se apropie eliberarea voastră!».

²⁹Şi le-a zis o parabolă: «Uitați-vă la smochin şi la toți copacii! ³⁰De îndată ce vedeți că înmuguresc, vedeți de la ei şi știți că vara este deja aproape. ³¹La fel şi voi, când veți vedea că acestea se întâmplă, să știți că împărăția lui Dumnezeu este aproape! ³²Adevăr vă spun: nu va trece generația aceasta până când nu se vor fi întâmplat toate. ³³Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece.

³⁴Aveţi grijă de voi înșivă, ca nu cumva inimile voastre să se îngreuieze în necumpătare, beție şi grijile vieții, iar ziua aceea să se abată asupra voastră pe neașteptate, ³⁵ca un laț! Căci ea va veni asupra tuturor acelora care locuiesc pe fața întregului pământ. ³⁶Vegheaţi, așadar, în orice moment şi rugați-vă ca să fiți în stare să fugiți de toate cele ce se vor întâmpla şi să stați în picioare în fața Fiului omului!».

Luca 21,25-28.34-36

Pentru prima duminică din Advent liturgia cuvântului ne prezintă evanghelia după Luca, ultimul discurs important al lui Isus. Este capitolul 21, de la versetul 25 până la 36, cu câteva întreruperi al căror motiv nu îl înțelegem. Isus răspunde la întrebarea pe care i-au pus-o discipolii când a anunțat sfârșitul templului din Ierusalim. De ce a vestit Isus acest lucru? Pentru că o instituție religioasă care, în loc să aibă grijă de cei săraci, de cei marginalizați, permite să fie întreținută de aceștia și, prin urmare, în loc să comunice viața, o ia, nu are dreptul să existe.

În fața acestui anunț, discipolii îl întreabă: „Care vor fi semnele că toate acestea vor avea loc?”. Și iată discursul lui Isus. „Vor fi semne în soare, în lună şi în stele, iar pe pământ popoarele vor fi îngrozite, năucite de vuietul mării şi al valurilor”. Isus ia un citat din profetul Ioel, prin care se anunța venirea zilei Domnului, deci nu este un limbaj real, ci profetic, indică un lucru bun, pozitiv, sosirea zilei Domnului. Dar de ce spune Isus: „în timp ce oamenilor li se va tăia răsuflarea de groază în așteptarea celor ce se vor întâmpla pe pământ”? Pentru că ceea ce părea etern, aceste imperii, ceea ce părea stabil și durabil, ceea ce părea adevărat, ceea ce părea sacru, dintr-o dată nu mai este astfel. Sfântul Augustin însuși, când va vedea că Imperiul Roman începe să scârțâie, va crede că a sosit sfârșitul lumii, deoarece era de neimaginat să te gândești la lume fără structura Imperiului Roman. Ei bine, Isus vestește, iar aceasta este o încurajare pentru comunitatea creștină, că toate aceste puteri, acești uriași au toți picioare de lut și mai devreme sau mai târziu se vor prăbuși.

Într-adevăr, iată anunțul pozitiv al lui Isus despre „puterile cerurilor”. Ce sunt aceste puteri ale cerurilor? „În ceruri” înseamnă a avea condiția divină, iar cerul este locul lui Dumnezeu. Ei bine, există anumiți intruși, există realități, instituții care pretind că au condiția divină. Sfântul Paul în Scrisoarea către Coloseni va indica aceste puteri cu numele de „tronuri, stăpâniri, principate, autorități”, totul în raport cu puterea. Deci există acești intruși în cer, „puterile cerurilor”, care „vor fi zguduite”. Este ceea ce, cu alte cuvinte, scrie Ioan în prologul său: „lumina în întuneric luminează”. Odată cu anunțarea mesajului lui Isus, toate divinitățile false vor dezvălui ceea ce sunt, adică falsitate, și vor începe să cadă.

Atunci aceste puteri, cei care și-au arogat condiția divină, vor începe să fie zguduite. „Şi atunci îl vor vedea…”. Isus nu spune: „îl veți vedea”, nu este o catastrofă care privește omenirea, ci o catastrofă care privește fiecare sistem al puterii care îl exploatează pe om pentru propria conveniență. „Atunci îl vor vedea pe Fiul omului venind pe un nor cu mare putere”. Iată, pe măsură ce puterile cerurilor sunt zguduite, se vede puterea Fiului omului care nu este puterea stăpânirii, ci puterea iubirii care devine generozitate și slujire.

Iar Isus, iată vestea bună, continuă: „când vor începe să se întâmple acestea, sculați-vă şi ridicați-vă capul”, adică recâștigați-vă demnitatea, „pentru că se apropie eliberarea voastră”. Deci nu este un anunț înfricoșător, ci un anunț de încurajare: nu există structură a puterii care să nu fie destinată să se prăbușească mai devreme sau mai târziu. Apoi, aici, în mod inexplicabil, liturgiștii elimină câteva versete care sunt importante, în special când Isus spune: „La fel și voi, când veți vedea că acestea se întâmplă, să știți că împărăţia lui Dumnezeu este aproape”. De ce? Distrugerea Ierusalimului, a templului său, va permite în sfârșit și intrarea păgânilor în împărăția lui Dumnezeu, deci este un eveniment pozitiv. Iar apoi urmează asigurarea lui Isus: „cerul și pământul vor trece”, adică totul va trece, „dar cuvintele mele nu vor trece”. Deci Isus garantează comunității că puterea Evangheliei va fi mai puternică decât orice putere de dominație.

Dar Isus avertizează, spune: „Aveți grijă de voi înșivă, ca nu cumva inimile voastre să se îngreuieze în necumpătare, beție şi grijile vieții”. Referința este la parabola celor patru terenuri în care, din conveniență, din interes, mesajul lui Isus devine steril. Atunci Isus îi pune în gardă pe discipoli, căci dacă discipolii s-au integrat într-o societate nedreaptă, cea care trebuie să dispară, vor risca aceeași soartă. Și iată că Isus spune: „ziua aceea să nu se abată asupra voastră pe neașteptate, ca un laț! Căci ea va veni asupra tuturor acelora care locuiesc pe fața întregului pământ”.

Deci Isus spune comunității: rămâneți treji, aveți grijă, nu vă conformați mentalității acestei lumi care este mentalitatea bazată pe egoism, pe interes, pe conveniență, altminteri, așa cum toate aceste puteri sunt destinate să dispară, la fel riscați și voi să aveți același sfârșit. Iată, așadar, invitația lui Isus: „Vegheaţi”, adică rămâneți treji, „în orice moment și rugați-vă ca să fiți în stare să fugiți de toate cele ce se vor întâmpla și să stați în picioare în fața Fiului omului”, literalmente să stați în fața Fiului, să stați în picioare în fața Fiului omului. Prin urmare, acest mesaj este un mesaj de mare încurajare pentru comunitate: comunitatea care este fidelă Evangheliei va fi cu adevărat lumina care luminează în întuneric și va face ca întunericul care sufocă omenirea să se risipească treptat.

Pr. Alberto Maggi, biblist.

Traducere realizată după transcrierea (nerevizuită de autor) de pe înregistrarea video.

Sursa: Centrul de Studii biblice