Lăsând la o parte porunca lui Dumnezeu

Duminica a 22-a de peste an – 29 august 2021

Lăsând la o parte porunca lui Dumnezeu, voi țineți tradiția oamenilor – Comentariu la Evanghelie de pr. Alberto Maggi, OSM

Marcu 7,1-8.14-15.21-23

În acel timp, fariseii şi unii dintre cărturarii veniți de la Ierusalim s-au adunat în jurul lui Isus şi au văzut că unii dintre discipolii lui mâncau cu mâinile necurate, adică nespălate – căci fariseii şi toți iudeii nu mănâncă dacă nu şi-au spălat mâinile cu grijă, ținând astfel tradițiile din bătrâni, iar când se întorc de la piață, nu mănâncă dacă nu se purifică; mai sunt şi multe altele pe care le-au primit ca să le păzească: spălarea paharelor, a oalelor şi a vaselor de bronz. Așadar, fariseii şi cărturarii l-au întrebat: «De ce discipolii tăi nu urmează tradițiile din bătrâni, ci mănâncă cu mâinile necurate?».

El le-a spus: «Bine a profețit Isaìa despre voi, ipocriților, după cum este scris: „Acest popor mă cinstește cu buzele, însă inima lor este departe de mine. În zadar mă cinstesc propunând învățături care sunt doar porunci ale oamenilor”.

Lăsând la o parte porunca lui Dumnezeu, voi țineți tradiția oamenilor». Şi le-a spus: «Frumos! Voi zădărniciți porunca lui Dumnezeu ca să stabiliți tradiția voastră! Căci Moise a spus: „Cinstește pe tatăl tău şi pe mama ta!” şi „Cine vorbește de rău pe tatăl sau pe mama, să fie dat la moarte!”. Voi însă spuneți: „Dacă un om îi zice tatălui sau mamei: ‹Este corban – adică ofrandă sacră – ceea ce ţi se cuvine de la mine›”, voi nu-l lăsați să mai facă ceva pentru tatăl sau mama [lui]. Astfel, suprimați cuvântul lui Dumnezeu pentru tradiția voastră pe care voi v-o transmiteți. Şi faceți multe alte lucruri asemănătoare».

Și chemând din nou mulțimea, le-a spus: «Ascultați-mă cu toții şi înțelegeți! Nu este nimic în afara omului care, intrând în el, să-l poată face impur, ci cele care ies din om, acelea îl fac pe om impur. Când a intrat în casă, [plecând] de la mulțime, discipolii săi l-au întrebat despre parabolă, iar el le-a spus: «Cum, şi voi sunteți nepricepuți? Nu înțelegeți că tot ceea ce intră din afară în om nu poate să-l facă impur? Deoarece nu intră în inimă, ci în trup şi apoi este eliminat în loc ascuns». Astfel, declara pure toate alimentele. Şi le-a mai zis: «Ceea ce iese din om, aceea îl face pe om impur. Căci din inima omului ies gândurile rele: desfrânările, furturile, crimele, adulterele, lăcomiile, răutățile, înșelăciunea, desfrâul, invidia, defăimarea, îngâmfarea, necugetarea. Toate aceste rele ies dinăuntru şi-l fac pe om impur».

Marcu 7,1-8.14-15.21-23

Ori de câte ori Isus comunică viață, apar întotdeauna dușmanii vieții care în Evanghelie sunt autoritățile religioase; este ceea ce ne scrie evanghelistul Marcu în capitolul al șaptelea al Evangheliei sale. El scrie: „S-au adunat în jurul lui fariseii și unii dintre cărturari”. Pentru verbul „a se aduna” evanghelistul a folosit verbul „synago”, de unde și termenul de sinagogă, pentru a ne face să înțelegem că ceea ce urmează este rezultatul învățăturii făcute în sinagogă. În jurul lui se adună fariseii. Articolul hotărât îi indică pe „toți”. „Farisei” înseamnă „separați”; sunt laici care respectă toate cele 613 precepte extrapolate din legea lui Moise și pentru aceasta se separau de restul poporului. „Și unii dintre cărturari”, adică teologii oficiali, care au venit de-a dreptul din Ierusalim, orașul important. Și care o fi gravitatea faptului? „Văzând că unii dintre discipolii săi luau mâncarea cu mâinile necurate, adică nespălate…”. Nu este o chestiune igienică, ci una rituală, religioasă: un întreg tratat al Talmudului prevede cum să fie spălate aceste mâini, cantitatea de apă, modalitatea etc., iar acuzația pe care i-o aduc lui Isus este: „De ce discipolii tăi nu se comportă conform tradiției bătrânilor?”. Pentru evrei, Moise primise pe muntele Sinai atât legea în forma scrisă, primele cinci cărți ale Bibliei, cât și în forma orală, comentată, care mai târziu a ajuns în Talmud, adică în învățătură: aceasta este tradiția bătrânilor. „Ci iau mâncarea cu mâinile necurate?”. Răspunsul lui Isus pare inițial un compliment, Isus răspunde: „Bine a profețit Isaìa despre voi”. Deci pare un compliment. Dar apoi iată dușul rece: „ipocriților”. Termenul „ipocrit” nu avea pe atunci conotația morală pe care a preluat-o ulterior, ci îl indica pe actorul de teatru, mai precis masca actorului de teatru. Deci ar trebui să traducem teatranți, sunteți niște comedianți, „toată această prefăcătorie a voastră cu privire la religie este doar un teatru”. Acuzația, care este luată din profetul Isaìa, este că „acest popor mă cinstește cu buzele, însă inima lor este departe de mine”. Inima, în cultura ebraică, este mintea. „În zadar mă cinstesc propunând doctrine care sunt doar precepte ale oamenilor”. Deci nu vine de la Dumnezeu, ei au făcut să se creadă că are autoritate divină ceea ce este omenesc și, în timp ce acuzația pe care i-au adus-o este că nu respectă tradiția bătrânilor, pentru Isus sunt doar precepte ale oamenilor.

Isus continuă: „Neglijând porunca lui Dumnezeu…”. Porunca lui Dumnezeu este aceea a iubirii față de el și față de aproapele. „Voi respectați tradiția oamenilor”. Ei pretindeau că tradițiile oamenilor provin de la Dumnezeu prin puterea lor, pentru a domina, pentru a-și impune religiozitatea lor oamenilor.

Apoi aici este un pasaj pe care, din păcate, versiunea liturgică l-a tăiat, nu se înțelege de ce; este pasajul ofrandei făcute lui Dumnezeu, care în acest caz împiedica sau nu mai permitea să fie ajutată familia, adică era cinstit Dumnezeu prin necinstirea oamenilor. Acest lucru era intolerabil pentru Isus și el adaugă: „Astfel anulați cuvântul lui Dumnezeu cu tradiția voastră pe care ați transmis-o voi”. Dorința lor de putere vine înaintea interesului lui Dumnezeu și al oamenilor.

Apoi Isus continuă: „Chemând din nou mulțimea, le-a spus…”. Iar aici sunt două verbe la imperativ: „Ascultați-mă şi înțelegeți! Nu este nimic în afara omului care, intrând în el, să-l poată face impur”. Ceea ce spune Isus este foarte grav. De ce? Există Cartea Leviticului care are un capitol, capitolul al unsprezecelea, dedicat în totalitate acelor alimente, acelor animale care nu pot fi mâncate pentru că sunt impure și îl fac pe om impur. Prin urmare, Isus ridică ștacheta, de la legea orală trece la legea scrisă. Într-adevăr – iar aici este celălalt fragment pe care, din păcate, versiunea liturgică l-a omis în mod inexplicabil și de neînțeles –, discipolii l-au interogat apoi despre parabolă. Ei au acceptat învățătura de a o rupe cu legea orală, dar cea scrisă este cuvântul lui Dumnezeu, aceea nu se atinge și sunt convinși că Isus a vorbit printr-o parabolă. Dar Isus nu a spus că este o parabolă. Iar aici avem comentariul care există numai în evanghelistul Marcu la fraza lui Isus: „Astfel declara pure toate alimentele”. Dacă Isus declară pure toate alimentele, înseamnă că ceea ce este scris în Cartea Leviticului, cel puțin în capitolul 11, este greșit sau mai degrabă nu reflectă voința divină. Iar acest lucru este foarte grav, căci dacă începem să distingem, nu se știe apoi unde se va ajunge. Și apoi, iată, Isus ne dă învățătura sa: ceea ce îl face pe om impur sau nu Isus o spusese: „Nu înțelegeți că tot ceea ce intră din afară în om nu poate să-l facă necurat deoarece nu intră în inimă, ci în trup şi apoi este eliminat în hazna?”. Ceea ce îl face pe om impur nu este un aliment, o mâncare, ci ceea ce iese din om. Aici Isus enumeră douăsprezece atitudini, și niciuna dintre ele nu se referă la cult, la religie. Douăsprezece atitudini care îl fac pe om impur, adică împiedică, obstaculează comuniunea cu Dumnezeu, și acestea sunt: prostituțiile, furturile, crimele, adulterele, lăcomia, răutatea, înșelăciunea, destrăbălarea, invidia, calomnia, superbia, iar ultima este necugetarea. Necugetarea înseamnă să acaparezi pentru tine, mai degrabă decât să împărtășești cu ceilalți. Și apoi afirmația lui Isus: „Toate aceste lucruri rele ies din interior și îl fac pe om necurat”. Așadar, pentru Isus distincția dintre pur și impur nu provine de la Dumnezeu, impuritatea apare din relația defectuoasă cu ceilalți oameni.

Pr. Alberto Maggi, biblist.

Traducere realizată după transcrierea (nerevizuită de autor) de pe înregistrarea video.

Sursa: Centrul de Studii Biblice