Faceți drepte cărările Domnului
Duminica a 2-a din Advent – 6 decembrie 2020
Faceți drepte cărările lui! – Comentariu la Evanghelie de pr. Alberto Maggi OSM
Marcu 1,1-8
Începutul evangheliei lui Isus, Cristos, Fiu al lui Dumnezeu. Așa cum este scris în profetul Isaia: «Iată, eu îl trimit pe îngerul meu înaintea feței tale; el va pregăti calea ta. 3 Glasul celui care strigă din pustiu: „Pregătiți calea Domnului, drepte faceți cărările lui!”». 4 Ioan Botezătorul era în pustiu, predicând botezul convertirii spre iertarea păcatelor. 5 Întreaga regiune a Iudeii și cei din Ierusalim veneau la el și erau botezați de el în râul Iordan, mărturisindu-și păcatele. 6 Ioan era îmbrăcat cu o haină din păr de cămilă și avea o cingătoare din piele în jurul coapselor sale; mânca lăcuste și miere sălbatică 7 și proclama, zicând: «Vine după mine cel care este mai puternic decât mine, căruia eu nu sunt vrednic, plecându-mă, să-i dezleg cureaua încălțămintei. 8 Eu v-am botezat cu apă, însă el vă va boteza în Duh Sfânt».
Marcu 1,1-8
Pentru a doua duminică a Adventului, liturghia ne prezintă începutul celei mai vechi Evanghelii, Evanghelia după Marcu, care începe cu aceste cuvinte: Începutul evangheliei… Termenul grecesc este euanghelion, ceea ce înseamnă veste fericită, veste bună. Așa începe această Evanghelie. Și care este această veste bună? Vestea bună este proclamarea unei noi relații cu Dumnezeu, care nu se mai bazează pe respectarea legii, termen care, în mod șocant, nu va apărea niciodată în Evanghelia lui Marcu, ci pe îmbrățișarea iubirii Tatălui și asemănarea cu el.
Evanghelistul ne prezintă primul personaj al Evangheliei sale, care este un anume Ioan – numele său înseamnă: „Domnul este milostivire” – și care botează în deșert. Ce înseamnă a boteza? Nu are sensul liturgic pe care îl va dobândi mai târziu; a boteza înseamnă a scufunda în apă. Era un ritual cunoscut prin care se indica o nouă realitate a persoanei. De exemplu, când unui sclav îi era dată libertatea el era scufundat în apă, metaforic murea naturalmente sclavul, iar cel care ieșea era o persoană nouă, o persoană liberă. Deci botezul era un semn al morții față de trecut pentru a începe o viață nouă.
Și acest Ioan predică acest botez, această scufundare, pentru convertire. În limba greacă există două moduri pentru a indica convertirea: unul care indică o întoarcere la religie, la Dumnezeu, la ritualuri, la rugăciuni. Ei bine, evangheliștii nu folosesc acest termen pentru că odată cu Isus nu este nevoie să ne întoarcem la Dumnezeu, ci să-l îmbrățișăm și, împreună cu el și asemenea lui, să mergem spre ceilalți. Pentru aceasta ei folosesc un termen care indică o schimbare interioară profundă care implică o schimbare de comportament. Am putea rezuma după cum urmează: dacă până acum ai trăit pentru tine, schimbarea, convertirea înseamnă să trăiești pentru alții.
Ei bine, efectul acestei convertiri care este? Iertarea păcatelor. Dar aceasta este o provocare clamoroasă: iertarea păcatelor avea loc la Ierusalim, în templu, prin aducerea anumitor jertfe, prin supunerea la o anumită liturgie; drept urmare, Ioan sfidează instituția religioasă, se plasează în deșert… Și care este răspunsul poporului? Răspunsul oamenilor este incredibil: și erau botezați de el în râul Iordan. De ce evanghelistul subliniază acest râu, Iordan? Râul Iordan era ultimul obstacol al evreilor în drumul spre țara promisă, care au ieșit din sclavia Egiptului pentru a intra în țara făgăduită. Acum, țara promisă a devenit o țară a sclaviei din care trebuie să iasă, iar evanghelistul subliniază că răspunsul la această activitate a lui Ioan Botezătorul vine nu numai din toată Iudeea, ci și din partea tuturor locuitorilor Ierusalimului.
Locuitorii Ierusalimului, care au la o aruncătură de băț templul pentru a obține iertarea păcatelor, au înțeles că iertarea păcatelor nu poate veni printr-un ritual, printr-o liturgie, ci printr-o schimbare profundă a vieții, și aleargă la Ioan Botezătorul. Bineînțeles, autoritățile se vor răzbuna pentru că iertarea păcatelor era obținută prin anumite oferte, jertfe, deci venituri economice. Activitatea lui Ioan Botezătorul atinge chiar unul dintre nervii descoperiți ai instituției.
Și Ioan proclamă: Eu v-am botezat cu apă… Adică eu v-am ajutat să vă schimbați viața, dar nu vă pot comunica puterea să trăiți această nouă realitate… Și există anunțul venirii lui Isus, care este cel care vă va boteza în Duh Sfânt. Dacă a boteza cu apă înseamnă a scufunda într-un lichid care este exterior omului, a boteza în Spirit… Spiritul este această energie divină care este numită sfântă nu numai pentru calitatea, ci pentru activitatea sa de separare de păcat. Aceasta este o scufundare interioară, am putea spune o îmbibare, o revărsare a vieții divine în persoana noastră. Și aceasta va fi sarcina și activitatea lui Isus.
Pr. Alberto Maggi, biblist.
Traducere realizată după transcrierea (nerevizuită de autor) de pe înregistrarea video.
Sursa: Centrul de Studii biblice
