Dacă nu vă convertiți, cu toții veți pieri la fel

Duminica a 3-a din Postul Mare – 24 martie 2019

Dacă nu vă convertiți, cu toții veți pieri la fel – Comentariu la Evanghelie de pr. Alberto Maggi, OSM

Luca 13,1-9

În același timp, au venit unii care i-au povestit despre galileenii al căror sânge Pilat îl amestecase cu cel al jertfelor lor. Luând cuvântul, el le-a zis: «Credeți voi că acești galileeni au fost mai păcătoși decât toți ceilalți galileeni pentru că au suferit aceasta? Vă spun: nicidecum! Dar dacă nu vă convertiți, cu toții veți pieri la fel. Sau credeți că cei optsprezece peste care a căzut turnul din Siloe și i-a ucis erau mai vinovați decât toți ceilalți oameni care locuiau în Ierusalim? Vă spun: nicidecum! Dar dacă nu vă convertiți, cu toții veți pieri la fel».

Apoi le-a spus această parabolă: «Un om a plantat un smochin în via sa și a venit să caute fructe în el, dar nu a găsit și i-a spus viticultorului: „Iată, sunt trei ani de când vin să caut fructe în smochinul acesta, dar nu găsesc. Așadar, taie-l! De ce să mai secătuiască pământul?”.

Acesta i-a răspuns: „Stăpâne, mai lasă-l și anul acesta ca să-l sap de jur împrejur și să-i pun gunoi! Poate va face fructe la anul. Dacă nu, îl vei tăia”».

Luca 13,1-9

Ori de câte ori Isus încearcă să-i elibereze pe oameni, apar de îndată cei care sunt împotriva acestui proces de eliberare. Este ceea ce reiese din capitolul 13 din Luca – este un episod pe care numai acest evanghelist îl are –, primele 9 versete.

Scrie evanghelistul: În același timp… Care timp? Isus a spus mulțimii: De ce nu judecați singuri ceea ce este drept? Isus încearcă să emancipeze poporul de sub influența și doctrina cărturarilor, a fariseilor. Autoritățile religioase sunt cele care stabilesc ce trebuie să creadă oamenii și cum trebuie să creadă și ce trebuie să practice.

Așadar, Isus îi invită pe oameni să crească, să fie persoane mature, care gândesc cu mintea lor și merg pe picioarele lor. Acest lucru este inadmisibil pentru puterea religioasă, care trebuie să-i supună mereu pe oameni, tratându-i oarecum în manieră infantilă. Și iată reacția:

Au venit unii să-i spună despre acei galileeni. A spune „galilean”, pe vremea lui Isus, nu indica doar proveniența dintr-o anumită regiune. „Galilean” însemna „revoluționar”, și îi indica pe zeloți, teroriștii epocii. Să ne amintim de marea răscoală a lui Iuda Galileanul, care este relatată în Faptele Apostolilor. Deci să-i spună despre acei galileeni – Isus este un galilean – al căror sânge Pilat îl amestecase cu cel al jertfelor lor.

Deci Isus încearcă să elibereze poporul de sub influența autorităților religioase și îi sosește această amenințare, un avertisment clar în stil mafiot: „Atenție, galileanule! Aici, prin părțile noastre, galileenii au un final nefericit”. Ei bine, Isus nu doar că nu se lasă intimidat, ci trece la atac, reacționând. Luând cuvântul, Isus le-a spus: „Credeți că acei galileeni erau mai păcătoși decât toți ceilalți galileeni, pentru că au suferit această soartă?”.

Isus dezminte legătura care vede pedeapsa ca pe o acțiune din partea lui Dumnezeu pentru a pedepsi păcatele oamenilor. Vă spun: nicidecum! Dar dacă nu vă convertiți… Adică dacă nu vă schimbați mentalitatea… Convertirea, în Evanghelie, indică punerea binelui celuilalt ca valoare principală a propriei existențe. Veți pieri cu toții la fel.

Prin urmare, Isus spune: „Nicidecum, aveți grijă! Voi sunteți cei care, dacă nu vă schimbați viața, veți avea un final nefericit”. Mai mult decât atât, Isus continuă mai departe. Dacă mai devreme a dat un exemplu general, indicându-i pe galileeni, acum el se află la Ierusalim și vorbește chiar despre această cetate, despre Ierusalim.

Sau acele optsprezece persoane peste care a căzut turnul din Siloe… Siloe este un cartier al Ierusalimului și încă astăzi se poate vedea temelia acelui turn care s-a prăbușit. Și le-a ucis, credeți că erau mai vinovate (literalmente „mai îndatorate”) decât toți ceilalți locuitori ai Ierusalimului? Iată, dacă înainte exemplul fusese despre galileeni, acum Isus îl duce chiar acolo unde vorbește, la Ierusalim.

Vă spun: nicidecum! Dar dacă nu vă convertiți, cu toții veți pieri la fel. Isus afirmă din nou ceea ce a spus înainte. Prin urmare, Isus exclude în mod expres pedeapsa divină și îi invită din nou la convertire. Iar apoi Isus lărgește tematica… Și aici e un pic un răspuns dat lui Ioan, care era ultimul moștenitor al acestei tradiții care îl vedea pe Dumnezeu ca pe cel care îi pedepsea pe păcătoși. Să ne amintim că Ioan Botezătorul spusese: „Orice pom care nu face rod bun va fi tăiat și aruncat în foc”.

Iată, Isus lărgește discursul și continuă. Spunea și această parabolă: „Un om a sădit un smochin în via lui”. În Vechiul Testament, smochinul și via sunt imagini ale Israelului, ale poporului lui Israel. Și a venit să caute fructe, dar nu a găsit. Iată, am văzut cum Ioan Botezătorul spunea că dacă nu aduce roade, se taie și se aruncă în foc. Isus nu este de acord. Atunci i-a spus viticultorului: „Iată, sunt trei ani”, număr care reprezintă un timp complet, „de când vin să caut fructe în smochinul acesta, dar nu găsesc. Taie-l! De ce să mai secătuiască pământul?”.

Dar acesta i-a răspuns… Iar aceasta este acțiunea lui Isus, care este contrară unei acțiuni care distruge, unei acțiuni care pedepsește. Isus nu a venit să distrugă, ci să aducă viață, să vivifieze. Dar acesta i-a răspuns: „Stăpâne” (termenul exact este „domnule”; se vede că este o relație cu Dumnezeu), „mai lasă-l și anul acesta ca să-l sap de jur împrejur și să-i pun gunoi”.

Acțiunea lui Isus în fața păcătoșilor, în fața persoanelor sterile, în fața celor care nu rodesc, nu este o acțiune punitivă, ci una dătătoare de viață. Continuă să le ofere noi posibilități de a aduce rod, de a aduce viață, și nu doar le oferă această posibilitate, ci colaborează ca acest lucru să se realizeze.

Iar apoi Isus continuă: Vom vedea dacă va rodi în viitor; dacă nu, îl vei tăia.

Dumnezeul lui Isus, cel pe care Luca ni-l prezintă, este Dumnezeul pentru care nimic nu este imposibil, după cum scrisese evanghelistul în momentul bunei vestiri: aceasta este luna a șasea pentru ea, vorbind despre Elisabeta, verișoara Mariei, pe care toți o numeau sterilă. Iată, la fel și un pom care pare steril, prin acțiunea lui Dumnezeu și prin colaborarea omului, poate aduce roade.

Învățătura lui Luca este foarte clară, foarte precisă. Celor care văd o relație între păcat și pedeapsă, Isus le vestește în mod limpede, exhaustiv și definitiv că acțiunea lui Dumnezeu față de păcătoși nu este punitivă, distructivă, ci dătătoare de viață.

Pr. Alberto Maggi, biblist.

Traducere realizată după transcrierea (nerevizuită de autor) de pe înregistrarea video.

Sursa: Centrul de Studii biblice