Cine nu este împotriva noastră este pentru noi

Duminica a 26-a de peste an – 26 septembrie 2021

Cine nu este împotriva noastră este pentru noi. Dacă mâna ta te scandalizează, taie-o! – Comentariu la Evanghelie de pr. Alberto Maggi, OSM

Marcu 9,38-43.45.47-48

În acel timp, Ioan i-a zis [lui Isus]: «Învățătorule, am văzut pe unul care alunga demoni în numele tău şi l-am oprit, pentru că nu ne urma». Dar Isus i-a spus: «Nu-l opriți; căci nimeni care face o minune în numele meu nu poate îndată să mă vorbească de rău, pentru că cine nu este împotriva noastră este pentru noi.

Oricine vă va da să beți un pahar cu apă în numele meu, pentru că sunteți ai lui Cristos, adevăr vă spun, nu-şi va pierde răsplata!

Oricine scandalizează pe unul dintre aceștia mai mici care cred în mine, ar fi mai bine pentru el dacă i s-ar lega de gât o piatră de moară trasă de măgar şi ar fi aruncat în mare. Dacă mâna ta te scandalizează, taie-o! Este mai bine pentru tine să intri ciung în viață decât, având amândouă mâinile, să mergi în Gheenă, în focul care nu se stinge. Şi dacă piciorul tău te scandalizează, taie-l! Este mai bine pentru tine să intri șchiop în viață decât, având amândouă picioarele, să fii aruncat în Gheenă. Iar dacă ochiul tău te scandalizează, scoate-l! Este mai bine pentru tine să intri în împărăția lui Dumnezeu cu un singur ochi decât, având amândoi ochii, să fii aruncat în Gheenă, unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge. Căci fiecare va fi sărat cu foc. Sarea este bună; însă dacă sarea devine nesărată, cum îi veți reface gustul? Să aveți sare în voi și să trăiți în pace unii cu alții».

Marcu 9,38-43.45.47-48

Isus le-a dat discipolilor săi capacitatea de a-i elibera pe oameni de demoni, adică de ideologii care îi fac să devină refractari la cuvântul său, la învățătura sa. Ei bine, ei nu au fost în stare, sunt incapabili să-l urmeze pe Isus și, ceea ce este mai grav, intenționează să îi împiedice pe cei care o fac. Scrie evanghelistul în capitolul 9 la versetul 38: „Ioan…”. Ioan apare mereu asociat cu fratele său Iacob, porecliți de Isus „fiii tunetului”, în aramaică „boanérges”, din cauza prepotenței lor. Aici apare singur pentru că evanghelistul vrea să facă un paralelism cu Iósue, care era slujitorul lui Moise și care se dusese să protesteze în fața lui Moise pentru că doi evrei care nu participaseră la întâlnire pentru a-l primi pe Duhul Sfânt, îl primiseră și ei. Atunci „Ioan i-a zis lui Isus: Învățătorule, am văzut pe unul care alunga demoni în numele tău”. „În numele” înseamnă a adera, deci acesta face ceea ce discipolii nu au fost în stare să facă. Și iată aroganța, pretenția de a fi un grup exclusiv: „şi i-am interzis, pentru că…” nu poate spune „pentru că nu te urma”, „pentru că nu ne urma”, pe noi. Încă de la început a existat tentația în comunitatea creștină de a fi un grup exclusiv. Ei bine, Isus îl mustră: „Isus i-a spus: Nu-l împiedicați!”. Este un imperativ. „Pentru că nu este nimeni care…”. Traducerea nu este „face o minune”, termenul grecesc folosit de evanghelist este „dynamis”, care înseamnă o forță, o energie care comunică viață. Așadar, putem traduce: „nu există nimeni care să acționeze cu putere în numele meu”, deci dându-și adeziunea față de mine, „și imediat după aceea să mă vorbească de rău, pentru că cine nu este împotriva noastră este pentru noi”. Pe toți cei care lucrează pentru binele omului și pentru a-l elibera pe om, Isus îi consideră aliații săi, chiar dacă nu aparțin grupului său.

Și apoi îi invită din nou pe discipoli să se identifice cu el, și spune Isus: „Oricine vă va da să beţi un pahar cu apă în numele meu, pentru că sunteţi ai lui Cristos…”, adică îi aparțineți lui Mesia, „adevăr vă spun, nu-şi va pierde răsplata!”. Prezența lui Isus și a Tatălui este răsplata celor care îl primesc.

Dar apoi Isus își schimbă tonul, schimbă registrul și, întotdeauna aproape matern cu păcătoșii, atât de tandru, are cuvinte de o duritate extremă tocmai cu discipolii săi, cuvinte cumplite. „Oricine scandalizează…”. Verbul „a scandaliza” înseamnă a face să cadă, a împiedica, „pe unul dintre aceştia mai mici…”. Cei „mai mici” nu sunt copiii; termenul folosit de evanghelist, mikron, din care provine cuvântul microb, îi indică pe cei invizibili, pe cei excluși, pe cei marginalizați ai societății. „Aceștia mai mici care cred în mine…”, deci nu sunt copii, sunt persoane care au simțit în mesajul lui Isus răspunsul la aspirația lor la viață, au auzit vorbindu-se despre iubire, despre fraternitate și iertare, deci și-au exprimat adeziunea față de Isus. Dar a existat precedentul când Isus i-a surprins pe acești discipoli care se certau între ei pentru a ști cine este mai mare, cel mai important și, prin urmare, cei mai mici sunt scandalizați, văd că în comunitatea lui Isus există aceleași rivalități, aceleași tensiuni ca și în afară. Așadar, Isus spune: „Dacă cineva îl împiedică, îl face să cadă din cauza ambiției sale chiar și pe unul singur dintre aceștia care cred în mine…”, iar aici, în mod normal zgârcit la detalii, de data aceasta Isus este abundent în detalii, „este mai bine pentru el să-i fie pusă la gât o piatră de moară trasă de măgar”. Existau două pietre de moară: una mai mică, folosită în gospodărie, pe care o folosea femeia în casă pentru a măcina grâul, și una mai mare, cea de moară, care era folosită la presa de măslini, iar Isus vorbește exact despre aceasta din urmă, deci o piatră mare și inamovibilă. Dar nu este suficient: „Și să fie aruncat în mare”. De ce asta? Evreii credeau că pot învia numai dacă sunt îngropați în țara lui Israel, dacă mureau pe mare și se înecau nu exista nicio speranță de înviere. Dar de ce lui Isus nu îi este de ajuns să spună să fie aruncat în mare, ci vrea să i se pună la gât și o piatră de moară trasă de măgar? Pentru că dacă cineva se îneca, trupul lui putea ieși apoi la suprafață și astfel putea fi înmormântat; nu, Isus spune „să-i fie pusă la gât o piatră de moară trasă de măgar”, astfel încât, iar cuvintele lui Isus sunt teribile pentru comunitatea sa, „cel care îl scandalizează din cauza ambiției sale pe unul dintre acești marginalizați, pe unul dintre acești excluși din societate, nu vreau să-l văd nici aici, nici în viața de dincolo”; acestea sunt cuvinte foarte înspăimântătoare.

Iar apoi Isus dă sfaturi comunității sale: „Dacă mâna ta…”, și apoi Isus va vorbi despre picior și ochi. Mâna indică activitatea, piciorul, conduita, iar ochiul, criteriul, valorile. „Dacă mâna ta care este pentru tine motiv de scandal”, de poticnire, deci dacă ai valori, atitudini, comportamente în viața ta care favorizează ambiția, faptul de a te pune mai presus de ceilalți, Isus este foarte clar: „taie-o! Este mai bine pentru tine să intri ciung în viață decât, având amândouă mâinile, să mergi în Gheenă”. Ce este Gheena? Gheena, din Ghe Hinnon, valea fiilor lui Hinnon, era o râpă care se află încă la sud de templul din Ierusalim și care pe vremea lui Isus era folosită ca groapă de gunoi, unde aceste gunoaie ardeau continuu; era imaginea distrugerii totale în focul care nu se stinge. Prin urmare, Isus spune, cere ca tot ceea ce este opus mesajului să fie eradicat, chiar dacă este dureros.

Și după ce a enumerat acestea, încheie cu privire la Gheenă: „unde viermele lor nu moare şi focul nu se stinge”. Care este semnificația? Isus îl citează pe profetul Isaia, capitolul 66,24, unde este pedeapsa pentru cei care s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu; de ce vorbește despre viermele care nu moare și focul care nu se stinge? Se referă la cele două modalități de distrugere a cadavrului: fie prin putrefacție, fie prin incinerare, deci viermele și focul. De ce nu se stinge? Este distrugerea totală. Deci cei care sunt motiv de poticnire pentru alții, din cauza propriei lor ambiții, se îndreaptă spre ruina totală a existenței lor.

Pr. Alberto Maggi, biblist.

Traducere realizată după transcrierea (nerevizuită de autor) de pe înregistrarea video.

Sursa: Centrul de Studii Biblice