Când religia înlocuiește credința
Marți din săptămâna a 28-a de peste an – 11 octombrie 2022
Validitate sau autenticitate?
Luca 11, 37-41
Dați de pomană cele din interior și, iată, toate vor fi curate pentru voi
În acel timp, pe când Isus vorbea, un fariseu l-a invitat să ia masa la el. El a intrat și s-a așezat la masă. Văzându-l, fariseul s-a mirat că nu s-a spălat înainte de masă. Atunci, Domnul i-a spus: «Acum, voi, fariseii, curățați exteriorul paharului și al farfuriei, dar în interiorul vostru sunteți hrăpăreți și răutăcioși. Nebunilor! Oare cel care a făcut exteriorul n-a făcut și interiorul? De aceea, dați de pomană cele din interior și, iată, toate vor fi curate pentru voi!».
Luca 11, 37-41
Am putea intitula astfel: „Când religia înlocuiește credința”. Religia desprinsă de credință creează ritualități goale, complet desprinse de viață, de profunzimea vieții cotidiene. Situație la care nu suntem imuni noi și cu atât mai puțin comunitățile noastre. Până când nu vom reuși să depășim acea mentalitate „magică” care ne corupe adesea sacramentele, vom rămâne la nivelul „abluțiunilor” formal corecte, dar departe de inima lui Dumnezeu, ba de multe ori chiar conviețuind cu stiluri de nedreptate și indiferență. Așa cum s-a întâmplat cu acel preot și cu acel levit pe drumul spre Ierihon, așa ni se poate întâmpla și nouă ori de câte ori ne preocupă mai mult validitatea unui act de cult decât autenticitatea lui. Astăzi, Isus îi arată într-un mod dur acelui fariseu că formalitatea exactă în cultul adus lui Dumnezeu, chiar și prin respectarea prescripțiilor sale, nu este sinonimă cu autenticitatea și disponibilitatea de a-l întâlni prin slujirea fraților. Ca să folosesc o expresie foarte colorată a unui bătrân paroh din aceste părți ale mele, la Liturghiile noastre creștinii noștri mănâncă ostii și elimină draci! Poate că unii ar putea găsi nepotrivită expresia în asprimea ei. Mie mi se pare clară și limpede: este un mod concret de a „încarna” Cuvântul și de a-l transmite inimii oamenilor cu care trăim.
Ca întotdeauna, alegerea ne revine fiecăruia dintre noi: să stăm la masa Învățătorului, chiar și cu „mâinile nespălate”, sau la masa fariseului, la școala bunelor maniere ale persoanei religioase desăvârșite.
O îmbrățișare tuturor! Să aveți o viață plăcută!
Pr. Luciano Locatelli
Sursa: Il Popolo della Senape
